Arhive etichete: lapte condensat

Despre aprovizionare si iubire

Unghiile scurmau pamantul uscat…

…si in ochii negri se vedea disperarea. Xiao-xing stia ca nu mai are mult de trait. Vazuse de atatea ori oameni chinuiti de sete, incat isi putea imagina usor cum arata el, pe marginea drumului prafuit, ars de soarele Estului cu un picior rupt, plin de colb, in cautarea disperata a unui strop de apa. Cazuse odata cu camila, undeva intre Aksu si Kucha, in nisipul neiertator al lui Gobi. In departare, prin pacla de aer fierbinte, ce-i tremura prin fata, Xiao-Xing  vedea Tien Shan ul unde se nascuse. Pe fata neagra inflori un zambet sardonic: sa mori la distanta de o privire de locul unde te-ai nascut. Se uita in jur si in afara de nisipul pe care-l vazuse toata viata si camila moarta la mica distanta de el, nu mai vazu nimic. Incepu sa se tarasca spre lesul camilei, in speranta ca o sa gaseasca macar un strop de umbra. Facu vreo cativa metri si se opri extenuat. Era prea greu si durerile ii impiedicau orice miscare, praful fin intrandu-i in nari la fiecare gest, arzand mucoasele sensibile si accentuand senzatia de sete. Stranse din dinti, isi aranja mai bine burnusul pe fata si continua sa se tarasca, exact ca un vierme, spre camila. 

Intr-un tarziu ajunse, intinse mana si atinse animalul inert. Ii dadu ocol, tarandu-se prin praf, fara sa gaseasca nici macar o urma de umbra ce i-ar fi putut aduce alinarea. Urla deznadajduit, pierzand puteri, realizand ca mormantul sau va fi pe marginea Drumului Matasii, intr-un an pe care nici el nu-l putea defini. Realizase corect, Xiao-Xing, personaj imaginar pe blogul meu, fiind unul din mormintele reale din zona respectiva. Sa zicem ca era secolul XII. Continuă să citești