Pentru un pumn de ceapa

Miros de pamant reavan si de foaie de ceapa…

…proaspat scoasa din pamant, miros de ploaie de toamna venind peste pamant rascolit, imaginea mainilor muncite ale bunicului, in timp ce dadea cu sapa, scotand minuni crude din straturile ingrijite de familie pe tot parcursul verii. Apoi, miros de recolta de toamna, de septembrie tarziu, de imagine de soare din ce in ce mai slab, de vara din ce in ce mai stearsa.

Asta simteam, vedeam si auzeam in amintirile mele de orasean crescut pe aratura, conducand spre  „Targul Cepelor, editia XLIII, din Asuaju de Sus. Adica editia a 43-a, pentru aia care nu le au cu latina. De gasit e destul de complicat, urmezi drumul judetean 108a, de la Romanasi, apoi Jibou, Somes Odorhei, intri in Ulmeni, dupa ce-ai trecut prin Benesat, pe o sosea in faleza unde poti sa iti lasi inima linistit, fiindca loc mai frumos n-o sa mai gasesti degraba,  faci la stanga pe Petre Dulfu si mai mergi vreo 7 kilometri.

Ajungi la un tapsan, plin de branduse de toamna zdrobite in picioare de catre targoveti grabiti si te uiti in  jur: ai ajuns la editia a 43-a a Targului Cepelor.

Poti vedea munti de ceapa, aromind in jur cu mirosul ei inconfundabil? Poti vedea funii de ceapa si usturoi atarnand la streasina tarabelor si gospodine ce au trudit tot anul, scormonind straturile in care ceapa de apa sau de arpagic, creste incet, aurie sau rosie, punand foaie peste foaie si pregatindu-se sa insoteasca o slanina afumata in toiul iernii? Ori poate ceapa noastra romaneasca, crescuta pentru a ajunge rumenita usor intr-un papricas ardelenesc, asa cum doar bunica stia sa faca? Sau poate o tocana de ceapa, langa o mamaliga fierbinte? Da, si cu o tuica de anul asta, langa ea! Hm? Poti vedea ceapa, la apogeul ei comercial? Alaturata culturii arghelenesti, a targului de toamna, cand ai un targ pentru fiecare leguma si cate un eveniment pentru fiecare moment al recoltei? Poti simti miros de pamant reavan si de foaie de ceapa proaspata, venind din carutele celor care au trudit luni de zile, doar ca sa puna pe taraba o funie de ceapa impletita artistic, de la ceapa mare, la ceapa mica, tot cate zece cepe la funie?  Poti admira ceapa de apa, rosie si usor lunguiata, cu radacinuta lunga si coada lasata special ca sa o poata lega gospodinele de grinda, pentru iarna? Poti vedea ceapa imbracata intr-un strai de sarbatoare, doar e ziua ei, e targul ei! Poti vedea toate astea la „Targul cepelor, editia XLIII” organizat in Asuaju de Sus, jud. Maramu`? Raspunsul draga cititorule, e CATEGORIC NU!

Imi pare rau sa va dezamagesc, imi pare rau sa va fac ziua mai proasta decat e, imi pare rau sa scriu randurile de fata ca si o cronica negativa cu privire la o traditie pe care o credeam ca-n documentarele de pe Discovery. Vai mie, m-am inselat amarnic!

Targul in traditia romaneasca e si calusei si haine lucrate de mana, e mancare la botul calului, e muzica si veselie, e tuica bauta in canuta de lut sau in cinzeaca de sticla, umpluta pana la semn de catre birtasul corect. E zambetul copilului ce primeste o legaturica de turta dulce si e multumirea din ochii lelii cand isi gaseste o naframa din damascul cel mai bun. E mustaceala targovetului cand incheie un targ bun cu manzul de anul asta, e gramada de ceapa la un targ al cepei, e concurs de mancat ceapa, de taiat sau de curatat. Apoi, intreceri populare intre tinerii de pe satele din jur, aruncarea buzduganului, poate si trasul cu funia? Admiratia pe care o simti, atunci cand treci pe langa tarcul cu animale, unde poti sa vezi tauri cu care orice toreador si-ar face poze si  cai frumosi ca-n povestile romanesti. Va aduceti aminte de targurile copilariei voastre?

Sunteti pregatiti pentru ce urmeaza? Nu!

Nu va puteti imagina targul kitsch ului chinezesc din douaj` la suta bumbac si restul polimer, la 35 de lei bucata, cu dungi verde fosforescent si inscripii „Monster” pe piept. Sau blue jeans-ul chinezesc, plin de paiete frumos lucitoare ori a gecii din piele de pix de papagal, de care trageai si se intindea, la inestimabila valoare de 380 de lei, cu fermoare ieftine, folosite la treningu` chinezesc. Alea macar erau produse la Zalau. Copiate dupa cele mai bune linii Kenvelo sau alta minune d`asta care se vinde azi.

Nu va puteti imagina targul de tractoare ieftine, aduse second hand din indepartata Ungarie sau Bulgarie, tractoare la care nu mai gasesti o piesa de schimb dar pe care, tuciurii suspecti incearca sa ti le bage pe gat. Apoi, „ginitorii” , umbland in perechi, doi cate doi, vanand o tata cu portmoneu neglijent, vreun targovet trotilat de dimineata, sau vreun copil cu bani la el. Muntii de ceapa pe care ma asteptam sa-i simt si sa-i vad, s-au transformat in minuni ale comertului cu toale second hand, munti intregi de imbracaminte second, vanduta la 5 sau 8 lei. Stateam si ma uitam in jur, singurele bucati de hartie pe care le vedeam in jur, erau cele pe care erau scrise preturile. In rest, totul era din plastic sau carpa, un plastic mai ieftin decat ala din care e facuta Bianca Dragusanu si o carpa mai ieftina decat tot in ce s-a transformat traditia romaneasca. Se poate mai rau de atat? Da, am vazut azi la „Targul cepelor”.

Inventia diabolica a comertului cu INCALTAMINTE second hand, boxuita si vopsita artistic imi sta  si acum pe retina. Recunosc, m-am uitat la incaltaminte purtata, minunandu-ma de inventivitatea romanului care e in stare sa faca o pereche de ghete vechi, sa arate CA NOI. Asa ceva, n-a vazut de cand mama m-a facut. Si am vazut multe porcarii in viata. Azi, una in plus.

Motul din varful rahatului, e „concert si discoteca”. Formatii ca „Naguale” (de astia n-am auzit in viata mea) si Hi-Q (au mama, ce-au ajuns astia), se prostitueaza in fata tarabelor cu mititei si hamsii prajite. Astea-s bune dealtfel, n-am avut ce comenta la mici si hamsii, facute clasa I a. Da` sincer, preferam o ceapa sarbatorita in locu` unui mic facut perfect.

Sa revenim la ceapa, ca doar de targu` de ceapa e vorba, nu-i asa?

Am gasit ceapa in Targul Cepelor. Recunosc, erau vreo 10 oameni care vindeau ceapa, in niste saculeti din nylon si din astia 10, am gasit trei care vindeau ceapa impletita in 3, funia pe care o cunosteam. Trei oameni intr-un targ intins pe zece hectare. Trei amarati care se uitau in jur cu o tristete crunta, incercand sa afle „cum merge ceapa la Cluj?”. Asta e intrebarea pe care mi-a pus-o o tanti amarata din Pericei, incercand sa gaseasca o poteca de iesire din kitsch-ul chinezesc din Asuaju de Sus.

I-am spus preturile cepei din piata, incercand sa mi le aduc aminte…fiindca, mea culpa, sunt tipul comod care face cumparaturi in hypermarket, consumand ceapa austriaca si cartof din Eghipet. Mi-a fost oleaca rusine. Imi e, in continuare.

Mdea, am fost in Targul Cepelor. Si daca e sa plang acu, va asigur ca nu e din cauza cepei. Nici voi n-o sa plangeti din cauza asta, fiindca tara asta o sa ramana fara ceapa, fara cartofi, fara recolta de toamna, fara bunici, fara traditii.

O stiti pe aia cu: „Desteapta-te romane”?

Neah. N-o stiti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.