Despre povesti

Oh, cati dintre voi n-ati simtit gustul pancovelor si altor bunatati pe care Creanga le punea pe masa imparatului Verde? Cati dintre voi n-ati topait inainte de-a adormi, tinandu-va de coama mancatorului de jeratic inmatriculat pe numele lui Harap Alb si cate dintre voi n-ati visat ca sunteti Cenusareasa, ori printesa prizoniera in turnul balaurului?

Povesti, povesti nemuritoare.

Aia cu nemuritoare e cam data de gard, fiindca in ziua de azi, nu mai vezi nici un copil care sa le fi citit. Azi, orice demn urmas al poporului roman, se uita la Kate & Mim-Mim, Sponge Bob si Cee Boom Baby Looney Tunes 2 Elm.  Sau, daca parintii is ceva mai permisivi, scapa la Batman si Star Wars. Atat.

Stateam ieri pe balcon, cu copilu` in brate si il indopam cu cascaval. Cu picioarele pe balustrada si cu o mutra de pasa, ma uitam la scara vecina, unde doi mucosi se invarteau pe bicicletele lor smechere. Isi explicau unul altuia, cum au luat „Excelent cu steluta”. Se dau calificative de astea la scoala zilelor noastre? Ma rog,  trecand de consideratiile astea, mi-a picat mutra pe jos cand l-am auzit pe unul ca a luat mandretea asta de calificativ, fiindca a facut o compunere in care a povestit ultimul episod din „Sponge Bob”. Ma blocasem in extaz si Leia a reusit sa haleasca rapid toate cubuletele de cascaval pe care le tineam in brate, profitand ca un copil dajtept ce ii de amorteala mea socata.

Personal nu-l suport pe Sponge Bob si desenele alea animate mi se par facute pentru retarzi mintali. Oricata creativitate ar fi pus copilu` ala in compunere, sa faci vedeta dintr-o bucata de burete cu ochi si pantaloni idioti, mi se pare culmea tampeniei. E ca si cum as spune eu ca mi-a soptit o pasarica oareshceva. As fi de acord sa intru la casa de nebuni si sa fiu lasat acolo, pentru idiotenia pe care am spus-o. Din  simplul fapt ca pasaricile nu vorbesc. Se fuf, da` nu vorbesc. Daca auzi voci de acolo, esti grav.

Uite asa, cu cascavalu` mancat, Leia satula si eu  siderat, mi-a trecut prin cap ca aia cu „Povesti nemuritoare” s-a dus dracu` de mult si ca fac parte dintr-o generatie la care au inceput sa-i bata tachetii.

I-adevarat, nici sa te visezi ca esti Fat Frumos nu e de dat pe spate. Fiecare generatie cu schizofrenia lui, nu e normal sa iti imaginezi ca esti un tip balai, imbracat cu izmene si incaltat cu cizme cu caramb inalt, cu camasa de canepa descheiata pana la buric si cusma de astrahan in cap. Trecand peste faptul ca in cizmele alea iti transpira picioarele ceva de groaza si camasa de canepa iti face niste iritatii infioratoare, voi va dati seama ce pete avea Fat Frumos inte picioare cand incepea sa transpire calu`?

Nu mai zic de Ileana Cosanzeana,  harnica si care vorbea cu toate animalele pamantului. Aia ii o chestie pe care n-o inteleg. Sa zicem ca speli toata ziua haine si vase, pe vremea aia nu exista masina de spalat, va dati seama.  Sa zicem ca stateai toata ziua cu labele in lesie si sapun Cheia, iti nenoroceai pielea pe maini, iti distrugeai unghiile ca poate iti mai dadeai cu maiul de spalat peste ele, scuturai presuri de alea facute la razboi si mai taiai cate o gaina. Voi stiti cum pute o gaina cand o  oparesti in apa fierbinte ca sa-i dai jos puful? Aoleu mama…

Si apoi, dupa ce scoteai matele din gaina, tu gospodina harnica, te duceai in gradina si scoteai de acolo 3 morcovi, o ceapa, doi patrunjei si o gulie, ca sa faci supa. Toate astea, se fac in pamant si cum dracu` puteai sa intri intre straturi daca plouase cu o zi inainte? Va zic eu, cu cizme de guma! Sau puneai mana pe sapa si scoteai un cuib de cartofi noi ca sa faci o zama. Ileana Cosanzeana era fata de casa, nu se putea sa nu le faca pe astea, nu-i asa? In concluzie, o avem pe Ileana Cosanzeana, frumoasa ca Miss Univers, subtirica in talie (asta manca slanina dimineata, va zic eu….) si cu tate mari, balaie ca perhidrolu` si cu manichiura facuta praf de la scos morcovi si spalat manual. Si cu cizme de guma, ca-n ograda se caca gainile. Mna, si dupa ce-si termina Ileana Cosanzeana treaba, mergea in poiata la o poveste cu porcu` sau cu vaca. Eventual se ducea cu cafeaua dupa ea.

Mdea, cam astea-s povestile romanesti.

Balauru`? Mdea, in copilaria noastra balaurul era Darth Vader. Era stapanul intunecat al Sith ului. Era Sauron sau Voldemort. Atata tot ca la noi, balaurul avea 3, 7 sau 9 capete. Ma rog, de regula avea 7, ca sa aiba Fat Frumos ce taia in fiecare zi a saptamanii. Trecand de faptul ca Fat Frumos trebuia sa fie jegos de sus pana jos, era si plin de sange. Cum dracu` nu faceau aia septicemie, ca doar se bateau ca chiorii, in pestera balaurului. Rani deschise, bacterii, venea Fat Frumos plin de transpiratie si praf de pe drumurile de munte, se lasa cu bataie, cu taieturi de sabie, cu julituri de la pereti… Voi va dati seama? Pe de alta parte, balauru` era cam tantalau, sa fii tu personaj negativ si sa n-ai nava spatiala sau  BMW?  Si cred ca-i trebuia cate o galeata de algocalmine cand il durea vreun cap, doar balaurul era mare al naibii…

Reflectam la toate astea pe balcon, in timp ce mucosii aia ciripeau despre Sponge Bob si Batman. Si am descoperit odata in plus, ca nici povestile nu mai is ce-au fost….

A fost odata….

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *