Anunt umanitar, gasit gogosari!

Domnu`, domnu`, v-au cazut chilotii!

M-am intors ridicand spranceana, tocmai ce iesisem de la casele de marcat din Carrefour, cu plase si plasute, pungi si pungulite, o pilota cat ursu si tot felul de accesorii de bucatarie in brate. Ca orice mascul care se respecta, intru in hypermarket cu mana in cur si nu concep ca s-ar putea sa plec de acolo incarcat ca Mos Craciun. Asa si azi, am intrat  cu mainile in buzunare, fara sa ma gandesc la faptul ca s-ar putea sa-mi trebuiasca un cos de ala in care bagi fise si il impingi apoi printre rafturi, enervand lumea. Am gresit, odata in plus.

Dupa ce am pleznit o pensionara cu capul de coltul raftului de la amenajari interioare, am stalcit mutra unui manelist cu alura de jmeker si ochelari de soare de 40 de lei pe nas, care n-a comentat nimic atunci cand mi-a vazut capetele de mort de pe geaca, am calcat un copil in picioare si am socat pe toata lumea de la mezeluri, stand la coada cu o pilota imensa in brate si invartindu-ma ostentativ cu ea ca sa vada toata lumea ca scrie pe ea „bumbac 100%”, scapand covrigeii pe jos,  jongland cu punga de portocale si impingand baxul de apa cu piciorul,  m-am declarat satisfacut de realizarile mele cumparaturicesti. (asta se refera la cumparaturi, ca sa inteleaga toata lumea)

Stand la  coada la casa, ranjind politicos catre toata lumea si avand grija sa incomodez jumate de planeta, mi-am adus aminte ca am avut hamster si ca ala putea sa duca in gura jumatate din greutatea lui corporala. Io de ce n-as face cum facea  el?  Asa ca, mi s-a pus pata si pe un Twix. Si pe un Snickers. Si pe un Mars de ala mare, Snickers nu aveau ca luam si de ala, tot mare. Si apoi, m-am intins pana la capatul raftului, dand un cot in gura manelistului care stationa in spatele meu. Nici de data asta n-a comentat, aratam probabil al naibii de hotarat sa ajung la guma de mestecat. Si am bagat in gusa si doua pachete de Orbit, ca sa arat la toata lumea ca tin la igiena cavitatii bucale.

Cand am ajuns la casa si am vrut sa-i platesc lu` aia cu bonuri, mi-a zis ca-s prost, ca nu pot plati textile cu bonuri. Asa ca, s-a dus dracului planul meu de a fufe nervii tuturor de la coada, fiindca nu aveam bonurile rupte din carnetelul ala imbecil. Dar nu-i nimic, maine ma duc la Cora ca sa frec zenu`  la cea mai lunga coada. Pe cuvant, o sa aleg intentionat casa cu cei mai multi clienti si cand ajung la casa, o sa platesc cu maruntis si bonuri. Pacat ca-s tiparite, fiindca am impresia ca e orgasmic sa stai si sa scrii bonuri la casa, in special cand ai vreo 10 persoane in spate… sau cel putin, asa lasa impresia cretinii aia care scriu bonurile pe loc.

Si luand eu toate maruntisurile in brate fiindca sunt o forma de viata inteligenta, bazata pe carbon care nu cumpara pungi de plastic fiindca are casa plina deja de ele, am pasit victorios spre libertate.
Si atunci…am auzit  din spate: „domnu`, domnu`, v-au cazut chilotii!”

Era manelistu’

Ridicand io spranceana si gandindu-ma ca nu cumpar chiloti din hypermarket,  mi-am aruncat privirea in jos, unde adasta o pereche superba de gogosari de aia inflorati, pe care tocmai calcasem. 
In concluzie, am continuat sa pasesc victorios, cu toate alea in brate, mandru de realizare si lovindu-ma de toti aia care veneau pe contrasens, facandu-mi o nota mentala:

Asa ca, cine a cumparat azi chiloti stil gogosar din Carrefour, albi cu niste floricele portocalii si verzi, sa stie ca ii gaseste pe la casa 12.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *