AMR 2 saptamani

Se facea ca intr-o dimineata, iepurasul iese din viziuna, se intinde in toate directiile, face cateva flexiuni, clipeste din ochi si face exact ce trebuie sa faca un iepure.

Incepe sa fuga de nebun prin padure, ocolind copacei si boschetei, topaind prin iarba deasa si uitandu-se in jur cu pofta de viata si fericit nevoie mare. Din bancul asta, mai face parte si vulpea, care se plimba pe marginea drumului, pana cand se intalneste cu iepurasul. „Unde mergi ma iepurasule?” intreaba vulpea, plictisita matinal. La care iepurasul: „fug coana vulpe, fac jogging matinal pe marginea apei, alergand pentru sanatatea mea!” 

Se uita vulpea la iepuras, intr-adevar individu` parea in forma, se vedeau muschiuletii sub blanita lui de iepuras, avea six packu` bine definit si niste bulane mancabile.  Stand asa si uitandu-se la el, ii vine  vulpii o idee cretina si incepe sa alerge pe langa iepuras, ca sa isi mentina tonusul vulpesc, desi nu prea era echipata de jogging.

Si uite asa, vulpea si iepurasul alergau pentru sanatate pe marginea apei, topaind amandoi ca niste patrupezi fericiti, intru mentinerea tonusului muscular, a formei fizice si a curului ferm. Floricelele floriceau, pasarelele ciripeau si zburau fericiti din craca in craca, copaceii copaceau, iarba crestea (daca cinevea sa astepta ca iarba sa ierbeasca, s-a inselat groaznic) si totul era ca in padure, cel mai paduresc posibil.

Alergand astia doi pe marginea Somesului sa zicem, se intalnesc la un moment dat cu lupu` care statea si el pe bordura si fuma o tigara matinala, cu o cafea de la aparat langa el, avand o mutra de lup aurolac. Lupu` era pe afara de cu seara, de cand lupoaica nu-l lasase in barlog, fiindca a ajuns acasa fara salariu, lupu` il stricase la pacanele. Era o zi de tot cacatu` pentru lup si nimic nu parea ca ar fi in stare sa-i lumineze ziua. Ridicand lupu` ochii, ii vede pe astia doi alergand fericiti, pe faleza. Iepurasului ii sareau urechile in sus si-n jos iar vulpii, ca o gagica ce e, ii sareau tatele in sus si-n jos, doar v-am zis ca vulpea nu prea era echipata pentru jogging, nu? In plus, alerga pe tocuri.

„Ce faci ba iepurasule si vulpeo?” intreba lupul, privind cu ochii injectati si pleoapa de jos lasata, cu o mutra de lup aurolac, bolnav de conjunctivita care dormise pe marginea Somesului, facut colac pe o banca.

„Buna dimineata lupule care esti dat afara de lupoaica si care ai dormit prost si ai mutra de parca te-ar fi lovit Timisoara Nord-Iasi! Alergam pentru sanatatea noastra, tonusul muscular si intretinerea curului ferm!” raspunsera cei doi joggeri, topaind pe loc, plini de energie ca o sticla de Coca Cola si cu ochii stralucind ca fisele de cinci  bani pe care nu le foloseste nici naiba, de aia is noi si lucitoare tot timpul.

Lupu` facu un efort si incerca sa-si aduca aminte cand a alergat el ultima data insa, nu putu sa defineasca. Intr-un impuls de moment, isi arunca tigara si lasa paharul de plastic pe banca: „Pai haideti ca vin si eu, putina miscare nu mi-ar strica!” zise, tragandu-si pantalonii mai sus peste burta  si incepu sa alerge, tragandu-si nasul, pe langa astialalti doi.

Topaind ei asa fericiti si patrupezi, urechile iepurasului hopa-hopa, tatele vulpii tot hopa-hopa, coada lupului…la fel, se intalnesc la un moment dat cu ursu`. Ursu`  asta era o figura, ditai animal de 300 de kile, plin de tatuaje si cu scame in buric. La urechi ii atarnau vreo 10 de randuri de cercei si daca pica in apa, nu mai iesea la suprafata fiindca il tineau pierce-urile la fund. Imbracat cu o pereche de blugi jerpeliti, ursu` sugea dintr-o bere la pet, ragaind cand mai trecea cate o gagica si gandindu-se la nemurirea sufletului. Ursu` castigase la loterie candva si acuma era filozof, scotand zilnic un extras de cont si reflectand la cat de repede se duc banii in tara asta. Ridica ochii peste ochelarii de soare zgariati si ii vazu pe cei trei, alergand fericiti pe marginea Somesului.

Unde mergeti iepurasule, vulpeo si lupule, alergand asa fericiti si cu urechile, tatele si coada sarind in sus si-n jos?”  intreba ursu`, scobindu-se in buric si scotand de acolo o scama pe care incepu s-o rasuceasca meditativ intre degete, in timp ce incerca sa reflecteze in continuare la nemurirea sufletului si la expresia „de unde iei si nu mai pui, se termina…”

Astia trei, incepura sa dea explicatii, cum alearga ei fericiti si pentru intretinerea tonsului muscular si a curului ferm.

La care ursul, cu o miscare suverana, ii intrerupse:

„Iar a tras iepurasul pe nas si acuma alergati ca idiotii, nu-i asa?”

Bon, sunt de acord ca bancul ii vechi si ca-l stiati. Da` acum, cu doua saptamani inainte de marele eveniment ce va sa vina, cand toata gashca nu stie de ce sa se apuce de facut, cand covoarele au inceput sa vada spalatoria, cand praful de sub mobila din bucatarie incepe sa intre in programul vostru zilnic, cand mielul incepe sa devina prioritate desi in restul anului il vedeti doar la Masterchef sau in pozele din manualu` de religie,  in miez de post cand criteriile de cautare pe Google sunt de genul „orez cu ciuperci” si „ce sa mai fac de mancare de post ca imi vine sa mor daca nu mananc ceva cu carne”, cand armate de oua rosii va populeaza visele, cand deja va faceti rezervare la biserica in primul rand la slujba de noapte…tin sa va anunt ca mai sunt doua saptamani pana atunci.

O singura intrebare ma chinuie pe mine fiindca altceva din lista de mai sus, nu ma ingrijoreaza deloc: de ce mama dracului apar deja poze pe Facebook, cu oua rosii si cu „Sarbatori fericite”? Si cu iepurasi.

Ma rog, e clar ca unii dintre romani nu rezista la tensiunea pascala ce va sa vina …insa e musai sa stiti: ala care a publicat „Sarbatori fericite” azi, e ca iepurasul din banc.

Ajunge ca un singur roman sa traga dimineata pe nas… si timeline-ul vostru se va umple de „mai sunt 12 zile pana la Pasti”, „mai sunt 11 zile pana la Pasti” sau „Sarbatorile ce vor veni sa va lumineze, sa va faca, sa va dreaga…etc”

Sa nu ziceti ca nu v-am spus.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *